Profitul pe produs în Google Shopping se calculează din venitul fără TVA, minus costul mărfii, minus costurile variabile pe comandă (livrare, ambalare, comision, retururi). Pentru raportare automată ai nevoie de atributul cost_of_goods_sold în Merchant Center și de conversii cu date despre coș activate în Google Ads.
De ce ROAS pe cont ascunde produsele care pierd bani?
Pentru că e o medie. Într-un catalog cu marje între 15% și 60%, un ROAS de 6 pe cont poate însemna că produsele cu marjă susțin financiar produsele fără marjă, iar bugetul se duce în continuare acolo unde se vinde ușor, nu acolo unde rămâne ceva. Cu cât catalogul e mai mare, cu atât media minte mai mult.
Primul pas nu e schimbarea strategiei de licitare, ci vizibilitatea pe produs. Dacă vrei diferența conceptuală dintre indicatori, am explicat-o pe larg în articolul despre POAS vs ROAS. Aici mergem pe partea de implementare.
Ce date îți trebuie înainte să începi?
Concluzia întâi: majoritatea magazinelor se blochează aici, nu la partea tehnică. Ai nevoie de următoarele, pe fiecare SKU sau măcar pe categorie:
| Element de cost | De unde îl iei | Cât de des se schimbă |
|---|---|---|
| Cost de achiziție (fără TVA) | ERP, facturi furnizor, platforma de ecommerce | La fiecare aprovizionare |
| Comision marketplace | Contul de seller, pe categorie | Rar, dar verifică anual |
| Cost livrare suportat de tine | Facturi curier, praguri de transport gratuit | Anual sau la renegociere |
| Ambalare și manoperă | Estimare internă pe tip de produs | Rar |
| Rata de retur | Platforma de ecommerce, pe categorie | Trimestrial |
| Cota de TVA | Contabilitate, pe tip de produs | La modificări legislative |
Dacă vrei să vezi rapid ce rămâne pe o comandă după toate acestea, folosește calculatorul nostru de profit pe comandă. Îți dă contribuția, CPA-ul maxim și ROAS-ul minim, iar cifrele nu se salvează nicăieri.
Cum adaugi costul mărfii în Merchant Center?
Google are un atribut dedicat pentru asta: cost_of_goods_sold. Îl trimiți în feedul principal sau, mai simplu, într-un feed suplimentar legat prin id-ul produsului, ca să nu modifici structura feedului existent.
Trei reguli practice:
- Trimite valoarea în aceeași monedă ca prețul, în format numeric plus codul valutei.
- Include în cost ce ține de produs, nu costuri de marketing. Google folosește atributul pentru a calcula profitul brut ca diferență între venit și costul mărfii.
- Nu bloca proiectul pentru că nu ai costul exact pe fiecare SKU. Potrivit documentației oficiale Google Merchant Center, consultată în august 2026, informația este pentru raportare și nu trebuie să fie exactă, iar Google dă chiar exemplul unei estimări procentuale din prețul de vânzare.
Începe cu estimări pe categorie, apoi rafinează pe SKU-urile care consumă cel mai mult buget. Regula 80/20 se aplică brutal aici: de obicei sub 100 de produse duc majoritatea cheltuielii.
Cum activezi conversiile cu date despre coș?
Conversiile cu date despre coș (conversions with cart data) sunt extensia prin care trimiți produsele din fiecare comandă, nu doar valoarea totală. Fără ele, Google nu poate lega vânzarea de costurile din feed.
Implementarea se face în tagul de conversie de pe pagina de confirmare a comenzii, unde trimiți id-ul fiecărui produs, cantitatea și prețul unitar. Id-ul trebuie să fie identic cu cel din Merchant Center, altfel potrivirea eșuează în tăcere și rapoartele rămân goale. Detaliile de implementare sunt în pagina oficială Google Ads despre conversiile cu date despre coș, iar pașii pentru raportarea marjelor sunt descriși în ghidul Google despre raportarea profitului, ambele consultate în august 2026.
Ce obții după ce merge: număr de comenzi, coș mediu, venit și profit brut, defalcate pe campanie și pe produs. De aici încep deciziile reale.
Verificări după implementare
- Compară numărul de comenzi din Google Ads cu cel din platforma ta pe aceeași perioadă. Diferențe peste câteva procente înseamnă potrivire greșită de id-uri.
- Verifică dacă valoarea trimisă include sau nu TVA și fii consecvent. Cu TVA în valoare, profitul brut iese umflat.
- Verifică dacă ai conversii duplicate din tag și din import offline. Dublarea strică orice calcul de marjă.
Cum segmentezi produsele după marjă?
Aici intră etichetele personalizate din Merchant Center, custom_label_0 până la custom_label_4. Le populezi cu banda de marjă calculată de tine, apoi construiești grupurile de listare pe ele. Structura pe care o folosim cel mai des:
| Bandă de marjă | Etichetă | Ce faci cu ea |
|---|---|---|
| Peste 40% | marja_mare | Buget separat, țintă de licitare mai relaxată, aici scalezi |
| 20 până la 40% | marja_medie | Buget standard, țintă calculată din pragul de rentabilitate |
| Sub 20% | marja_mica | Buget plafonat, țintă agresivă, doar produsele care aduc coș mare |
| Sub prag sau stoc epuizat | exclus | Scos din campaniile plătite, rămâne pe organic |
Avantajul e că separi bugetele fizic, nu doar în raport. Un produs fără marjă nu mai poate consuma bugetul destinat produselor care aduc bani, indiferent ce decide algoritmul.
Ce faci cu produsele fără marjă în Performance Max?
În Performance Max nu ai control la nivel de cuvânt cheie, dar ai control pe grupurile de listare, deci controlul pe produse rămâne pârghia principală. Trei mișcări, în ordinea impactului:
- Scoate din feedul care alimentează campania produsele sub prag. Cel mai curat mod: un filtru pe eticheta de marjă.
- Separă produsele cu marjă mică într-o campanie proprie, cu buget plafonat, ca să vezi exact cât te costă.
- Nu opri brusc jumătate din catalog. Mișcă în trepte și urmărește efectul asupra comenzilor totale, pentru că unele produse ieftine aduc clienți noi care revin.
Dacă abia construiești structura, citește și ghidul nostru despre Performance Max pentru magazine online din România și checklistul de feed pentru Merchant Center. Un feed cu atribute lipsă strică orice segmentare, oricât de bine calculezi marja.
Cât de precis trebuie să fie costul mărfii?
Suficient de precis cât să nu schimbe banda de marjă. Diferența dintre 38% și 41% nu îți schimbă decizia, diferența dintre 12% și 35% da. Începe cu estimări pe categorie, verifică lunar produsele cu cel mai mare buget consumat și actualizează costurile după fiecare schimbare importantă de preț de achiziție sau de curs valutar la produsele importate.
Întrebări frecvente
Pot vedea profitul pe produs fără să modific feedul?
Da, dar manual. Exporți raportul pe produse din Google Ads, îl unești în Excel sau într-o bază de date cu costurile tale și calculezi marja. Merge pentru un catalog mic sau pentru un audit punctual, dar nu se poate folosi la licitare automată și consumă timp lunar.
Ce fac dacă am același produs pe site și pe eMAG?
Calculezi două marje diferite pentru același produs, pentru că pe marketplace se adaugă comisionul pe categorie și, de multe ori, alt cost de livrare. Un produs poate fi profitabil pe site și în pierdere pe marketplace la același preț de vânzare.
Costul mărfii include TVA?
Nu. Lucrezi cu valori fără TVA atât la venit, cât și la cost, dacă ești plătitor de TVA. Amestecul dintre valori cu TVA și fără TVA este cea mai frecventă eroare de calcul pe care o găsim în auditurile de conturi.
Cât durează implementarea?
Partea tehnică, adică atributul de cost și conversiile cu date despre coș, durează de obicei câteva zile dacă ai acces la dezvoltator sau la platformă. Partea grea este adunarea costurilor reale, care poate dura săptămâni în magazinele fără ERP.
Merită pentru un magazin mic?
Dacă ai sub 50 de produse și marje asemănătoare, un calcul simplu pe categorie e suficient. Merită investiția reală când ai catalog mare, marje diferite între categorii sau vinzi pe mai multe canale în paralel.
Ce faci mai departe
Dacă vrei să știi care produse îți consumă bugetul fără să aducă profit, îți facem un audit gratuit al conturilor și al feedului. Primești lista problemelor în ordinea banilor pierduți, în maxim 24 de ore lucrătoare, fără obligații.
Ultima actualizare: 19 august 2026
Articol scris de echipa Admi Consult, agenție de performance marketing care administrează campanii Google Ads, Meta Ads și marketplace pentru magazine din România.